In 2023 companiile românești au manifestat o rezistență peste așteptări în fața încetinirii creșterii economice și prioritizează extinderea capacității de producție, conform sondajul BEI privind investițiile.

1
26

Șocul din sectorul energetic a afectat puternic firmele românești. Aproximativ trei sferturi
dintre acestea (72%) raportează o creștere mare a cheltuielilor cu energia, în comparație cu
firmele din SUA (30%).
Șocul a generat o reacție: 96% dintre firmele din România au implementat strategii de
atenuare a efectelor, iar 46% au adoptat acțiuni în ceea ce privește adaptarea.
Firmele românești au fost afectate de perturbări comerciale și au reacționat. Marea
majoritate a companiilor românești s-au confruntat cu cel puțin una dintre perturbările
comerciale internaționale despre care au fost formulate întrebări în sondaj (95%), iar 62%
și-au schimbat sau intenționează să-și schimbe strategia de aprovizionare, peste media UE
de 49%.
În continuare, condițiile stricte de finanțare vor conta. Proporția întreprinderilor românești
care se confruntă cu constrângeri financiare este ridicată, de 17,6%, cu mult peste media
UE (6,1%).
Incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) și disponibilitatea de
personal calificat (79%) sunt cele mai frecvent menționate obstacole pe termen lung în
calea investițiilor de către firmele românești.
Banca Europeană de Investiții (BEI) a prezentat rezultatele Sondajului său anual de investiții BEI
în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Națională a României (BNR).
Sondajul arată că, în medie, firmele din România sunt relativ optimiste cu privire la intențiile lor
de investiții pentru 2023, în ciuda încetinirii creșterii economice și a înăspririi politicii monetare.
Sondajul BEI privind investițiile a vizat peste 12.000 de companii din Uniunea Europeană și 800
de companii din SUA.
Discursul secretarului general adjunct al BEI, Mikolaj Dowgielewicz, și discursul guvernatorului
Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, precum și prezentările ținute de Debora Revoltella,
economistul șef al BEI, și de Valentin Lazea, economistul șef al BNR, au evaluat starea economiei
românești, percepțiile companiilor despre șocurile recente, precum și rezistența și capacitatea
companiilor de a adopta noi strategii.
Întreprinderile românești (72%) au fost afectate în mod deosebit de șocul energetic, similar
întreprinderilor din UE (68%). Firmele românești au avut aceeași probabilitate precum cele din
UE în ansamblu (94% față de 95%) de a fi răspuns la șocul energetic prin adoptarea uneia sau mai
multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele românești au fost
căutarea de economii/eficiență energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau
modificarea mixului energetic (64%). De asemenea, o treime dintre companiile românești (35%)
menționează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producției anumitor bunuri, peste
media UE (24%).
În ceea ce privește barierele în calea comerțului internațional, întreruperile în lanțul de
aprovizionare global (61%) și respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt
principalele obstacole legate de comerț cu care se confruntă firmele românești. Ca răspuns la
aceste dificultăți, șase din zece firme românești (62%) și-au schimbat sau intenționează să-și
schimbe strategia de aprovizionare, o proporție mai mare decât în cazul firmelor din UE în
ansamblu (49%). Companiile românești au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească
în stocuri digitale și în monitorizarea operațiunilor (46% față de 20%). Importatorii români au fost
mai predispuși decât cei din întreaga UE să-și reducă ponderea bunurilor și serviciilor importate
(20% față de 10% în UE) și să-și diversifice lista de țări ori să crească numărul țărilor din care au
importat (42% față de 24%)

Întrebarea adresată companiilor: Care dintre următoarele, dacă este cazul, sunt
prioritățile/strategiile dumneavoastră pentru a face față evoluțiilor recente de pe piața energiei?
Vulnerabilitatea la noi șocuri rămâne. Firmele românești sunt mai predispuse să sufere din cauza
unei înăspriri a condițiilor de finanțare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%),
costurile cu energia (81%) și disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent
menționate obstacole pe termen lung.


„De această dată, politicile de sprijin au reușit să ferească economiile de ceea ce este mai rău și,
de asemenea, să susțină transformarea economiei: tranziție net-zero, digitalizare și reziliența
lanțurilor valorice globale”, a declarat economistul șef al BEI, Debora Revoltella. „Cu toate
acestea, finanțarea tranziției va fi o provocare în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor și al
măsurilor de consolidare fiscală. Prin urmare, trebuie mobilizate toate sursele disponibile,
inclusiv fondurile UE din Facilitatea pentru redresare și reziliență și Programul operațional 2021-
2027, pentru a asigura transformarea pentru competitivitate, cu o tranziție echitabilă și
durabilă”, a adăugat Debora Revoltella.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat: „Ne bucurăm să
constatăm că, potrivit concluziilor BEI, situația generală a investițiilor în România s-a îmbunătățit
față de ediția precedentă”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.