Şedinţa celor două Camere, la care participă şi premierul Victor Ponta şi membrii Guvernului, a început la ora 11.09, cu o întârziere de câteva minute faţă de ora prevăzută pentru începerea reuniunii. La şedinţă sunt prezenţi 408 parlamentari, 141 fiind absenţi.
– „Vin în faţa dumenavoastră, aşa cum am promis la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a duce în discuţii probleme pe care le consider relevante. Pornesc de la angajamentele pe care mi le-am asumat şi de la aşteptările pe care le au cetăţenii. Calea pe care am ales-o este cea a dialogului. Am spus şi o voi repeta de câte ori va fi nevoie. Îmi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor. Sunt două trăsături care trebuie să definească: o legislaţie de calitate şi raportui funcţionale înctre celelalte instituţii de stat.
– Am acordat o atenţie deosbită legilor venite la promulgare. În 2015, asupra vechiului Cod fiscal s-a intervenit de 13 ori. Legea educaţiei, cea privind reforma în sănătăte, legea administraţiei şi Codul Muncii au fost modificate la intervale de 2-3 luni sau de 2-3 ori în aceeaşi lună. Am constat că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent, s-a modificat acelaşi act normativ. Am văzut un studiu în care 80 la sută dintre români se arătau nemulţumiţi că legile sunt greoaie”.
– În prezent sunt în vigoare aproape 14.000 de legi sau acte normative. Această proporţie este un bun indicator al relaţiei dintre puterea executivă şi cea legislativă. Legea educaţiei a fost modificată de 26 de ore, legea din domeniul sănătăţii de 100 de ori, codul Muncii de 28 de ori. Sunt coar câteva exemple. Acestea nu sunt simple statistici. în spatele cifrelor sunt oamenii, sunt elevii care nu ştiu după ce manuale vor învăţa în anul anul următor, sunt antreprenorii care vor să investească, dar nu ştiu exact ce le rezervă viitorul.
– Marile sisteme publice – educaţia şi sănătatea- au suferit cel mai mult de pe urma acestor schimbări. Cred că modul în care se fac sau se schimbă legile este din una din sursele ineficienţei. S-a erodat încrederea oamenilor în legi. A căuta vinovaţi nu ar folosi la nimic, s-au succedat multe guverne, acest practici s-au perpetuat.
– Acesta trebuie să fie momentul zero de la care să pornească recredibilizarea actului legislativ al Parlamentului. E nevoie de o legislaţie flexibilă.
– Nu în ultimul rând, pentru mine, un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de relaţia cu justiţia. de fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje, v-am comunitca. Nu pentru că doresc să intervin îna ctivitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie acţionează îi poate afecta credibilitatea.
Klaus Iohannis a cerut în 4 septembrie să vină în faţa Parlamentului, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere. Potrivit unor surse oficiale, printre temele discursului se vor afla criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.
Şeful statului va aborda, de asemenea, şi subiectul migraţiei, în contextul crizei refugiaţilor şi al refuzului României de a accepta cotele obligatorii.
Cu câteva ore înainte de discursul său în Parlament, Klaus Iohannis a postat un mesaj pe pagina de Facebook: „Voi merge astăzi în faţa Parlamentului, ocazie cu care voi vorbi despre modul în care arată legislaţia în România, despre schimbările ei frecvente şi cum influenţează funcţionarea statului şi, mai ales, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor”.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, că una dintre problemele din România este că legile se schimbă peste noapte, de zeci de ori, el exemplificând cu legi fundamentale: vechiul Cod fiscal, Legea educaţiei sau cea privind reforma în sănătate. Preşedintele Klaus Iohannis se adresează, astăzi, plenului reunit al celor două Camere, pentru a treia oară în mandatul său. Discursul lui Iohannis a început cu întârzierede câteva minute.
– Suntem pentru solidaritate în interiorul UE, suntem solidari cu statele afectate de această criză. Acţionăm în spiritul respectării drepturilor omului. Trebuie să respingem manifestările radicale şi dă dovedim echilibru. Nu cred că această criză poate fi rezolvată pe cale birocratică. Poate fi rezolvată prin dialog deschis.
– Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate, despre educaţie, despre locuri de muncă pe termen lung. Nu cred că între parteneri lucrurile s erezolvă prin impunere.
– În CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să le facă în continuare.
