- Cumpărarea online a diverselor produse
Acest mod de operare presupune achiziţionarea de pe diverse site-uri de profil de bunuri care la livrare nu corespund descrierilor iniţiale sau chiar se constată la momentul verificării coletului că sunt înlocuite cu alte produse.
Astfel, pentru livrarea produsului, se solicită depunerea sumei solicitate într-un cont, după care bunul fie nu mai este livrat şi presupusul vânzător nu mai poate fi contactat, fie este foarte deteriorat şi se refuză înlocuirea acestuia, vânzătorul susţinând că este vina cumpărătorului, că nu a verificat coletul la livrare, existând posibilitatea ca distrugerea bunului să fie din vina firmei de curierat.
- Achiziţionarea online de pachete turistice în străinătate
Se practică clonarea unor site-uri cu profil turistic, care propun pachete atractive, la preţuri promoţionale, cu plata online a unui avans procentual din pachetul turistic achiziţionat într-un anumit cont.
După depunerea sumei de bani în contul indicat, operatorul economic nu mai poate fi contactat, contractele nu se mai perfectează, iar recuperarea sumelor de bani depuse cu titlu de avans devine imposibilă.
3. Recrutarea online de personal cu promisiuni de găsire a unui loc de muncă în străinătate şi oferirea unui salariu tentant
Anumite site-uri de recrutare online promit găsirea unui job atractiv în străinătate în schimbul unui comision dat unei firme de recrutare de personal. Se furnizează un cont bancar unde se solicită depunerea unei sume de bani, iar ulterior reprezentanţii firmei fictive nu mai pot fi contactaţi.
De obicei, firma nu este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului şi nu se întocmesc niciun fel de contracte de intermediere cu clauze de restituire a comisionului plătit (în cazul nerespectării promisiunii găsirii unui loc de muncă), iar banii nu mai pot fi recuperaţi.
4. Achiziţionarea unor autoturisme la un preţ avantajos de pe site-uri de comercializare bunuri
Prin acest mod de înşelăciune, presupusul vânzător se prezintă în general drept femeie, ca fiind proprietară a unui autoturism cu vechime de câţiva ani, în stare impecabilă de funcţionare, susţinând că este plecată la muncă în străinătate, că nu are semnal la telefonul mobil în zona în care se află, şi că negocierea se va face exclusiv pe internet.
Presupusul proprietar solicită pe mail depunerea unei sume de bani într-un cont bancar, după care scanarea biletului la ordin şi trimiterea acestuia ca dovadă pe o adresă de mail.
După ce dovada plăţii este făcută, urmează să fie predată maşina despre care vânzătorul susţine că se află în grija unei cunoştinţe în ţară, fără a da însă alte detalii.
După depunerea sumei de bani în contul presupusului vânzător, acesta nu mai răspunde mesajelor de pe mail în vederea predării autoturismului şi nici suma de bani depusă nu mai poate fi recuperată.
5. Întâlnirile online
Pe unele site-uri cu profil de întâlniri online, anumite persoane care presupun că îşi caută parteneri ajung să câştige încrederea persoanei vizate (victimă) iar în timp îi expun acesteia faptul că se află într-o situaţie personală dificilă şi solicită diverse sume de bani în numele relaţiei de afecţiune.
Presupusa relaţie continuă atât timp cât victima depune sumele solicitate în conturile furnizate, iar la primul refuz se întrerupe orice legătură, posibilitatea de recuperare a banilor devine imposibilă.
6. Solicitarea unor sume de bani în numele unor vedete care promovează cazuri sociale
Se clonează profiluri ale unor vedete pe reţele sociale ( tip Facebook) care promovează cazuri sociale (familii nevoiaşe cu mulţi copii, tineri care suferă de boli incurabile şi trebuie să strângă o anumită sumă de bani pentru intervenţii chirurgicale costisitoare în străinătate) şi se solicită depunerea unor sume de bani într-un anumit cont bancar pentru a ajuta persoanele în cauză.
De obicei se recomandă evitarea depunerii oricărei sume de bani cu tilu de donaţie pentru cazuri sociale care pot fi fictive, în spatele profilului de Facebook putându-se afla altă persoană decât cea presupusă, care îşi însuşeşte sumele de bani.
7.Frauda infobuisness
Metoda de fraudare presupune achiziţionarea de pachete de cursuri, lecţii, care stau la baza creării unor afaceri care promit câştiguri rapide online.
Furnizorul acestor pachete de cursuri propune vinderea unor „secrete” prin care, lucrând câteva ore pe zi, câştigi foarte mulţi bani.
După depunerea sumelor de bani reprezentând contravaloarea acestor cursuri, materialele sunt trimise, dar nu conţin informaţiile deosebite promise, punerea în practică a afacerilor presupune investirea unor mari sume de bani, despre care nu se menţionează iniţial, iar recuperarea banilor devine imposibilă.
8. Site-uri de tip PTC (paid to click)
Prin acest tip de înşelăciune online, site-ul accesat îţi propune o metodă simplă de a face bani, aceea de a vizualiza cât mai multe reclame pentru care eşti plătit, sumele crescând dacă faci publice reclamele respective pe conturile proprii de socializare (Facebook, Twitter, Instagram).
La final, după ce instrucţiunile sunt respectate, sumele câştigate sunt modice, iar aceste site-uri dispar înainte ca plata să fie efectuată.
9. False proiecte de investiţii
Ideea principală a acestui tip de înşelăciune constă în propunerea de a face un depozit bănesc de tip „caritas” ( joc piramidal, care a şi atras în România în perioada 1992-1994 milioane de deponenţi din toată ţara care au investit echivalentul a milioane de dolari), cu promisiunea că peste o perioadă de timp câştigul este dublu.
Pentru fidelizarea inverstitorilor, în prima etapă plăţile sunt efectuate, dar peste o perioadă de timp plăţile sunt sistate iar sumele depuse nu mai pot fi recuperate.
10. Promisiunea unui câştig garantat din asamblarea diverselor obiecte handmade
Pentru munca de asamblare a unor obecte handmade, unele site-uri de profil promit câştiguri consistente de bani, sub forma unui parteneriat de muncă de tip angajator-prestator.
Iniţial sunt trimise spre asamblare diverse obiecte persoanelor interesate, apoi obiectele, odată asamblate, sunt primite de presupusul angajator fără niciun cost solicitat, pentru fidelizare.
Pentru continuarea activităţii şi efectuarea plăţilor promise iniţial pe munca de asamblare, se solicită depunerea unei sume de bani într-un cont reprezentând un gaj, în ideea în care există riscul distrugerii obiectelor trimise.
Odată suma de bani depusă, orice colaborare în acest sens sistează, iar sumele rămân nerecuperat. Localizarea firmelor-fantomă se face destul de dificil, neexistând numere de telefon de contact şi niciun fel de contract de prestare servicii între părţile implicate.
R E C O M A N D Ă R I P R E V E N T I V E
Pentru a evita ca orice persoană utilizatoare a internetului să fie victima vreunui tip de înşelăciune în mediul online, se recomandă următoarele:
– Nu plătiţi în avans bunurile comandate prin internet, mai ales dacă sunt de la persoane necunoscute anterior cumpărării.
– Dacă faceţi cumpărături online de produse, folosiţi un serviciu de curierat cu plata ramburs ce permite deschiderea şi verificarea coletului la primire, pentru a putea refuza efectuarea plăţii în cazul în care bunul nu corespunde descrierilor iniţiale.
– Plătiţi produsul achiziţionat pe internet doar după ce v-aţi asigurat că aţi primit ce aţi comandat şi nu un alt produs.
– Verificaţi politica de returnare a produsului de la diverşi operatori economici şi condiţiile exacte în care este posibil acest lucru pentru eventualitatea în care nu sunteţi mulţumit (perioada de returnare să fie în general de 30 de zile iar procedura să nu impună condiţii restrictive, să existe comunicare şi disponibilitate în acest sens).
– Încercaţi să luaţi informaţii de la persoane avizate care au mai comandat de pe internet sau au mai beneficiat de servicii cu plata online a cardului bancar, pentru a evita divulgarea datelor personale şi însuşirea unor sume de bani pe nedrept, respectiv imposibilitatea de recuperare ulterioară a sumelor depuse în diverse conturi bancare.
– Manifestaţi deosebită atenţie în cazul în care oferta de cumpărare a unui produs este foarte tentantă, deoarece există posibilitatea ca produsul să nu posede toate calităţile prezentate sau să fie foarte deteriorat.
– În cazul achiziţionării unor bunuri costisitoare de tip second hand de pe site-uri de profil, încercaţi să contactaţi vânzătorul şi să încheiaţi cu acesta un act care atestă posibilitatea returnării sumei de bani dacă bunul nu corespunde descrierilor.
– La plata bunurilor sau ofertelor online (pachete turistice, oferte de investiţii de tip caritas, planuri de afaceri, etc) evitaţi să oferiţi detaliile cardului de credit sau debit.
– Verificaţi dacă preluarea datelor se face prin protocol securizat, de exemplu: • https:// – protocol securizat • http:// – protocol nesecurizat.
– Evitaţi persoanele fizice sau operatorii economici care nu afişează date de contact complete ( adresă, numere de telefon, CUI) şi se rezumă la o simplă adresă de mail, întrucât localizarea ulterioară şi recuperarea pagubei este dificilă.
– Nu vă încredeţi în testimoniale “uimitoare” referitoare la eficienţa unui produs sau a unei afaceri promovate online: verificaţi din alte surse probe solide cu privire la eficienţa unui produs sau eficienţa unei companii.
– Pe internet, accesaţi direct site-ul de care sunteţi interesat, evitaţi să utilizaţi link-urile trimise prin email.
– Navigaţi în siguranţă pe internet, folosiţi antivirus, care protejează calculatorul personal şi datele împotriva problemelor cauzate de viruşi, malware, spyware.
– Actualizaţi periodic sistemul de operare utilizat de calculator, laptop sau smartphone prin care accesaţi internetul şi serviciul de internet banking ( prin actualizări, producătorul de sisteme de operare remediază continuu vulnerabilităţile care apar).
– Nu instalaţi aplicaţii din surse nesigure, care te pot expune unor riscuri cum ar fi: crearea de breşe de securitate, copierea datelor personale, căutarea informaţiilor confidenţiale (parole, numere de carduri, conturi bancare).
