Vă propun trei subiecte pentru conferința de astăzi, legate de teme care îi interesează pe oameni – educație, sănătate, familie și sprijin financiar pentru tineri:
1. Am depus un proiect de lege prin care se vor stopa fraudele legate de concediile medicale fictive.
În doar 2 luni de la începutul anului 2023 s-au solicitat deja sume însumând 60% din bugetul pe întregul an pentru plata concediilor medicale.
Proiectul pe care l-am inițiat propune un mecanism de control al concediilor medicale. Acesta se realizează la domiciliu sau la adresa indicată de beneficiarii de concedii medicale, în intervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin lege.
Va fi realizat de către angajatori, casele de asigurări de sănătate sau, după caz, de către agențiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, însoțiți de către personal din cadrul poliției comunitare / locale.
Se vor respecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate de Constituţia României și se va garanta inviolabilitatea domiciliului sau a reședinței asiguratului.
Persoanele care nu vor face această declarație, nu vor fi la adresa indicată sau nu vor permite verificarea – nu vor primi sumele cuvenite pe zilele de concediu medical.
Trebuie să fim responsabili cu puținii bani pe care îi avem la dispoziție pentru plata concediilor medicale.
Concediile medicale trebuie să fie acordate exclusiv persoanelor care au nevoie de ele și care sunt cu adevărat în incapacitate de a munci temporar. Ele nu trebuie văzute drept o sursă de venit sau o formă de a „chiuli” de la muncă prejudiciind, astfel, bugetul destinat sănătății.
Nu ar mai trebui să avem situații în care cineva își ia concediu medical pentru a merge la pescuit sau a se ocupa de alte treburi din gospodărie.
În doar 2 luni de la începutul anului 2023 s-au solicitat deja sume însumând 60% din bugetul pe întregul an.
Situația la zi:
· Prin Legea Bugetului de Stat pe 2023 s-au aprobat fonduri în suma de 3,7 mlrd lei;
· La data de 28.02.2023 obligațiile restante de plată înregistrate sunt în sumă de 2.2 mlrd lei, iar neasigurarea plăților la termenele legale prevăzute de actele normative în vigoare poate genera cheltuieli suplimentare asupra bugetului FNUASS ca urmare a acționării în instanță, pentru recuperarea debitelor, de către beneficiarii prevederilor OUG nr.158/2005.
Prin inițiativa legislativă propusă venim cu soluții concrete pentru a stopa risipa și eventualele fraude introducând obligația persoanelor care intră în concediu medical (care NU SUNT INTERNATE) pentru incapacitate temporară de muncă de a declara adresa la care vor fi pe perioada concediului și de a permite controlul în intervalul de timp declarat.
2. Studenții pot obține credite avantajoase pentru a-și susține studiile, iar statul va garanta aceste împrumuturi!
Guvernul Ciucă a creat aceste programe, iar în Parlament le-am dezvoltat, le-am făcut mai integratoare și țintite! Astfel, în Comisia de Muncă, la Programele #StudentInvest și #FamilyStart, prin care studenții pot obține credite avantajoase pentru a-și susține studiile, iar tinerii pentru a-și întemeia o familie, am crescut vârsta persoanelor eligibile de la 31 la 40 de ani și am majorat suma care poate fi contractată de la 50.000 lei la 75.000 lei. Sumele vor putea fi înapoiate în 10 ani la o dobândă foarte avantajoasă.
Statul garanteaza 80% din întreaga sumă contractată pentru tinerii care nu ar putea să acceseze un credit în lipsa unui salariu sau a unor garanții solide.
Acest program a fost lansat în luna noiembrie 2022 și până la sfârșitul anului trecut au fost contractate deja aproape 500 de credite. Fondul Român de Contragarantare a acordat garanții în numele și contul statului de aproximativ 18 milioane lei pentru Student Invest.
Tinerii pot să investească în:
• Plata taxelor de studii;
• Plata cărților, rechizitelor;
• Costul publicării cărților sau al studiilor de specialitate;
• Taxa de participare la manifestări științifice și concursuri, precum și cheltuielile de transport pentru deplasări;
• Achiziționarea de calculatoare, laptop-uri, imprimante, aplicații informatice de specialitate;
• Plata chiriei / locurilor de cazare în căminele studențești;
• Parte/avans din achiziția unei locuințe;
• Cheltuieli cu transportul pentru bursele Erasmus, în baza documentelor justificative: convenție, adeverința sau alt document care atestă înscrierea în program;
• investigații și tratamente medicale complexe recomandate de medici în cazul studenților cu probleme de sănătate.
Pentru noi, studenții care astăzi se află pe băncile facultăților reprezintă generația viitoare, căreia trebuie să îi asigurăm cadrul necesar pentru educație și pentru a putea să performeze la același nivel precum colegii lor din celelalte state europene.
În plus, sprijinim și familiile tinere să-și întemeieze o familie, sa poata sa-și cumpere un autoturism, o locuință sau să-și acopere anumite costuri legate de educația copiilor sau de nevoi medicale.
Nu în ultimul rând, am eliminat risipa din bani publici – dacă legea va trece în forma votată de comisie nu se vor mai acorda credite garantate de stat pentru nunți și cumetrii.
Prin acest proiect ne asigurăm că banii vor ajunge la familiile și tinerii care sunt la început de drum și au cea mai mare nevoie de un astfel de sprijin.
3. În perioada mandatului de Ministru al Muncii am definit ca prioritate pentru viitorul României sprijinirea copiilor.
Demersul a început cu o analiză temeinică a categoriilor vulnerabile, pentru ca ulterior să creem instrumente de sprijin țintit. Prin fonduri europene, am creat posibilitatea dezvoltării unui mecanism de evidențiere a copiilor aflați în situație de risc de separare de familii și creare de centre de zi unde acești copii să primească educație, sprijin pentru dezvoltare și integrare în societate.
În Parlament am votat proiectul Guvernului Ciucă prin care se înființează Observatorului Naţional al Copilului, se schimbă modul în care autoritățile locale vor fi mobilizate să sprijine copiii aflați în astfel de risc, creare de centre de zi pentru o intervenție prompta, proiect inclus la finanțare în timpul mandatului meu.
Astfel, autoritățile locale vor avea la dispozție, prin Sistemul Naţional Informatic, un instrument nou prin care vor fi identificaţi şi înregistraţi toţi copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de familie.
Scopul nu este să instituționalizezi copii sau să „pansezi anumite răni”, ci să ai un instrument care să semnaleze anumite riscuri și statul să poată preveni și să sprijine familiile care provin din comunități vulnerabile sau care trec prin situații sociale, financiare sau medicale dificile.
Aceste familii vor fi sprijinite să poată crește și școlariza copiii, să le asigure cele necesare traiului zilnic.
Din păcate, practica separării copilului de familie în România este una răspândită mai ales în comunitățile locale sărace. Autoritățile locale nu aveau niciun instrument de a putea preveni acest fenomen și de a ajuta aceste familii, iar familiile aflate în sărăcie extremă erau nevoite să renunțe la copil, sperând că doar așa copilul va beneficia de condițiile ce îi lipsesc acasă.
La nivelul comunităţilor locale, am creat cadrul legal pentru funcţionarea structurilor comunitare consultative:
· alcătuite din conducătorul serviciului public de asistenţă socială,
· un reprezentant al unei unităţi de învăţământ,
· un medic de familie,
· un poliţist local sau de proximitate,
· un preot sau un reprezentant al unui cult religios recunoscut,
· un consilier local,
· un reprezentant al unui ONG (acolo unde există).
În același timp, prin acest mecanism se vor putea acorda ajutoare de urgenţă familiilor care au în îngrijire copii expuşi riscului de separare, ajutorarea copilului cu dizabilităţi expus riscului de separare de familie, servicii de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică pentru copii, organizarea de cursuri de dezvoltare a abilităţilor parentale pentru familiile care au în îngrijire copii expuşi riscului de separare de familie.
Banii de la buget vor veni către comunitățile locale în funcţie de numărul copiilor înscrişi în Observator.
În același timp, prin această lege, se pun bazele unei reţele naţionale de 150 de centre de zi, pentru care avem peste 50 de milioane de euro, fonduri asigurate prin PNRR.
În România, centre de zi sunt puține, iar în zonele în care este cea mai mare nevoie de ele – lipsesc cu desăvârșire.
· există 724 de centre de zi, aflate în 344 de localități.
· Dintre cele 992 de comune cu zone marginalizate, circa 8% (adică doar 80) dispun de un centru de zi.
· Din total orașe, doar 30% au resursele esențiale (centre de zi și specialiști) pentru prevenirea separării copilului de familie. Aproape jumătate dintre orașe (48%) dispun de specialiști, dar nu și de centre de zi. În 16% dintre orașe este disponibil un singur tip de specialist, spre exemplu un asistent social sau un asistent medical comunitar sau un consilier școlar, iar 6% dintre orașe fac parte din categoria zonelor albe de servicii, nu au nici specialiști și nici servicii.
· 20% dintre comunele din țară se încadrează în categoria zonelor albe de servicii, nu au nici specialiști și nici servicii.
· Zonele albe de servicii includ 570 de localități, dintre care 12 orașe și 558 comune.
· Cu cât o comună este situată mai departe de centrul administrativ al județului, cu atât mai mari sunt șansele ca acea comună să fie subdezvoltată.
În acest moment avem 15.300 de copii beneficiari ai centrelor de zi.
Începând cu 2024 va crește numărul de beneficiari, în medie cu 4500, ai serviciilor oferite de centrele de zi și cheltuielile vor fi împărțite între bugetul de stat și bugetul local (50/50).
Acest proiect vine să sprijine familia și să prevină separarea copiilor de părinți, inclusiv acolo unde părinții sunt plecați în străinătate.
