marți, noiembrie 30, 2021
AcasăSOCIALCOD DEONTOLOGIC SI DATE DE CONTACT

COD DEONTOLOGIC SI DATE DE CONTACT

spot_img

COD DE CONDUITA PROFESIONALA IN CADRUL TELEVIZIUNEA EVENIMENT TV, SWEET TV, RADIO EVENIMENT FM

CONSIDERENTE PREALABILE

Prezentul cod deontologic se situează în contextul creat de cadrul reglementativ

existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Convenţia

europeană a drepturilor omului, jurisprudenţa CEDO.

Aceste reglementări sunt asumate ca reguli de conduită editorială, atât în virtutea

caracterului lor de obligaţie legală, cât şi cu convingerea că misiunea de interes public a

radiodifuzorilor trebuie să se construiască în materia oferită de comunicarea audiovizuală

realizată prin respectarea legii.

NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE

Prezentul cod nu dublează reglementările existente, ci le presupune ca elemente

externe de referință pentru adiționarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie

în fapt materia sa. Din acest motiv și pentru a evita incoerența de a reproduce în domeniul

autoreglementării prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislaţie secundară şi

nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementările legale

nu vor fi regăsite în conţinutul său.

PRINCIPII

Prezentul cod valorizează convingerea că obligaţia respectării legii şi a

reglementărilor poate coexista fără a intra în contradicţie cu nevoia pe care o au

radiodifuzorii, producătorii, editorii şi redactorii de a utiliza valorile care emerg din

experienţă, bun simţ, repere editoriale şi etice, atunci când se confruntă cu provocări

editoriale sau când desfăşoară rutina activitaţii editoriale obişnuite. „Intr‐o lume perfectă ar

funcţiona o singură reglementare: folosiţi‐vă propria si cea mai bună judecată!”(BBC Editorial

Guidelines)

Increderea publicului este o altă valoare pe care o păstrăm ca reper şi ea poate fi

câştigată numai prin imparţialitate şi onestitate şi prin garanţia că se evită în orice moment

inducerea în eroare a publicului sau manipularea lui.

Acurateţea prezentării adevărului nu se poate obţine numai prin simpla prezentare a

faptelor, ci doar în urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenţa

de prejudecată sau confuzie pentru a beneficia de funcţia de incertitudine, şi de a descoperi

adevărul acolo unde el se află (BBC‐EG)

Integritatea şi independenţa editorială trebuie păstrată în fața oricăror interese

externe, a oricăror presiuni politice sau comerciale şi a oricăror interese personale. (BBC‐EG)

Conţinutul editorial trebuie să ofere semnificaţie utilă pentru public, nu doar să îi

stimuleze reacţii sau să il facă ţintă a mesajului publicitar. Divertismentul oferă şi el acest tip

semnificație sub forma valorii construite cu umor, bun simţ și bună inspirație.

STANDARDE EDITORIALE

Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care să contribuie la

ridicarea nivelului de educație media al publicului și nu vor promova practicile editoriale

care sacrifică performanța editorială în favoarea compromisului cu soluții editoriale care

conduc la coborârea nivelui de civilizație mediatică a publicului.

Este dezirabil ca spațiul de desfășurare a competiției între radiodifuzori să se

poziționeze în zona superioară a preferințelor publicului şi să contribuie la ridicarea nivelului

acestora.

PROMOVAREA ÎNȚELEGERII CORECTE A LEGISLAȚIEI

Radiodifuzorii vor acorda atenție, în măsura posibilului, promovării înțelegerii corecte

a legislației din domeniul audiovizual sau din alte domenii și pentru eliminarea abuzurilor

generate de neclarități legislative sau interpretări eronate ale reglementărilor, inclusiv prin

indicarea și relevarea în fața autorităților și a publicului a temelor și soluțiilor reglementative

controversabile.

In acest sens se va avea în vedere şi responsabilizarea celor implicați în realizarea

programelor în sensul evaluării critice a efectelor ce rezultă din difuzarea programelor, atât

sub aspect legal cât și sub aspecte nereglementate, dar semnificative în raport cu drepturile

și interesele altora.

INFORMAREA CORECTĂ

In măsura în care difuzează în principal sau secundar ştiri şi programe informative,

televiziunile sau radiourile trebuie să se comporte ca agentii socio‐economice speciale ale

căror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru întrunirea condiţiilor de

furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezoluţia

Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistică)

Informatiile nu ar trebui să fie tratate ca o marfă, ci ca necesare pentru a satisface un

drept fundamental al cetațeanului. În acest sens, nu ar trebui să se exploateze nici calitatea

si nici continutul știrilor sau opiniilor strict pentru a mări audienţa ori veniturile obtinute din

publicitate, ci pentru a satisface în mod optim dreptul la informare, beneficiile în audienţă şi

venituri, care sunt necesare şi legitime în cazul radiodifuzorilor privaţi, ca suport al întregii

lor activităţi, urmând a rezulta din excelenţa indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE

1003/93)

Dat fiind că activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de

“intermediere” între informaţia preexistentă şi public, în sensul de furnizare a unui serviciu

de informare, aceştia trebuie să asume faptul că și drepturile pe care le detin în legatură cu

libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adică de cetaţeni.

Aceasta nu înseamnă însă că programele informative sunt doar un simplu act de

răspândire a informaţiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al

publicului. Dimpotrivă, informaţia conţine in sine traseul de la faptă la semnificaţie, traseu

care fără contribuţia interpretativă şi analitică a mass‐media ar rămîne un simplu labirint al

confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie să constituie o materie primă pentru media,

este tipic în acest sens.

In plus „libertatea in domeniul presei include, de asemenea şi recurgerea la o

anumită doză de exagerare, chiar de provocare” (teză în decizie CEDO). Elementele de

retorică constitutive comunicării umane nu pot fi cenzurate tocmai în cazul mass‐media

audiovizuale.

In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercită numai

pentru a difuza informaţii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenţă, ci şi în cazul

celor care şochează, contrariază, sau deranjează, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura

că difuzarea este motivată prin raţiuni de interes public.

Informarea corectă include și obligația de a include aspectele cele mai semnificative

pentru viața societății, inclusive cele cu relevanță pentru dezvoltarea acesteia în sens pozitiv.

Dat fiind că evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autorități sau

rezultatul unei reglementări, acest principiu râmâne un “Principiu de relevanţă”, principiu

asumat individual de către radiodifuzor și administrat după propria libertate de conștiință a

celor care participă la gestionarea lui , în condiţiile în care nu se poate impune o instanţă

care să decidă care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul menționat.

Respectul adevărului presupune şi educarea capacităţii de a‐l discerne si de a‐l

prezenta astfel încât efectul de informare a publicului să fie maxim.

Se recomandă ca verificarea legalității conținutului editorial să fie integrată acțiunii

de determinare a adevărului și creativității editoriale într‐un mod care nu poate influența și

inhiba această acțiune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editorială, în condiţiile în

care verificarea legalitaţii va fi întotdeauna anterioară difuzării programelor.

Radiodifuzorii vor expune, dacă aleg să facă acest lucru, principiile editoriale

deopotrivă pentru a se identifica în faţa publicului, dar şi pentru a răspunde aspirațiilor sale,

ca şi pentru a‐l educa în sensul familiarizării cu valorile mass‐media.

JUDECĂŢILE DE VALOARE / OPINIILE

Desi opiniile sunt în mod necesar subiective şi, în consecinţă, nu pot si nu trebuie să

fie supuse criteriilor de corectitudine (după cum s‐a exprimat CEDO „ judecăţile de valoare

nu trebuie să fie supuse probei veridicităţii”), trebuie totuşi să existe asigurarea că opiniile

sunt exprimate în mod sincer si etic şi că ele sunt fondate pe un suport faptic credibil şi

suficient.

Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau acțiuni

referitoare la persoane sau la instituții nu trebuie sa încerce sa nege realitatea faptelor sau a

datelor.

În exerciţiul activităţii editoriale trebuie să se manifeste atât respectul legitim şi

reciproc faţa de orientările ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar şi acceptarea

faptului că această activitate editorială este limitată de exigente imperative constând în

raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii

dreptului fundamental la informare al cetaţenilor. (Rez COE 1003/93)

INDEPENDENŢĂ ŞI IMPARŢIALITATE

Independenţa şi imparţialitatea nu inseamnă neutralizarea valorii de adevăr a stirilor

prin prezentarea plată și neutralizarea reciprocă a informațiilor și a opiniilor contradictorii.

Continutul editorial va pune in evidență opinia relevantă sau informația de maximă

credibilitate, precizănd însă caracterul relativ al veridicității, care în unele dintre cazuri,

poate fi stabilită numai în instanţele de judecată sau de evaluarea opiniei publice.

Independenţa şi imparţialitatea nu înseamnă a refuza evidenţa adevărului atunci când

el se află cu în mod clar de partea unora dintre cei aflaţi în dispută, cu excepţia cauzelor

penale, unde evaluarea aparţine exclusiv instanţelor de judecată.

Realizatorii vor fi imparţiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fără a

fi însă opriți de la a avea convingeri politice proprii.

Continutul editorial va acorda importantă problemelor reale ale societăţii și nu va

crea false probleme sau nu va obtura atenția publicului cu probleme minore. Totodată se va

avea în vedere adresarea pe un public țintă, care poate fi diferențiat pe capacitate de

inţelegere, informare și preferinţe şi nu numai în funcție de capacitatea de a răspunde la

mesajele comerciale, ci şi în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele două

planuri, respectiv planul editorial și cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care să

ajute publicul să le distingă pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele.

Interesele commerciale ale societăților de radio şi televiziune se vor putea exercita in

limitele satisfacerii interesului public sau, în situaţia cazurilor punctuale legitime în care nu

există o relaţie directă între acestea şi interesul public, fără a leza interesul public.

RESPONSABILITATEA EDITORIALĂ

Responsabilitatea editorială aparține radiodifuzorului în calitatea sa de societate

comercială, respectiv structurii de proprietate și conducere care răspunde de acțiunile

societății comerciale.

Responsabilitatea editorială se constituie numai în raport cu şi este este opozabilă

numai dispoziţiilor legii audiovizualului si reglementărilor subsecvente ale codului

audiovizual. Orice conflict generat de conţinutul editorial care nu contravine însă acestor

reglementări nu antrenează responsabilitatea editorială a radiodifuzorului (ci

responsabilitatea civilă sau comercială, după caz.)

Responsabilitatea editorială se asumă în cadrul exercițiului politicii editoriale, de

către conducerea societății.

Politica editorială reprezintă concepția asupra principiilor, regulilor și strategiei după

care se structurează producția și/sau difuzarea de conținut editorial, inclusiv punerea ei în

practică. Exercițiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe

în mod expres, dar fără a transfera și responsablitatea editorială. Radiodifuzorul poate

interveni în activitatea editorială oricând consideră necesar, și în special atunci când

delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanța care detine dreptul de

politică editorială beneficiază, impreună cu realizatorii, de dreptul de confidențialitate a

surselor, așa cum este prevăzut de lege.

Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condițiile care se aplică atunci

când este utilizat recursul la clauza de conștiință, respectiv la dreptul acestora de a nu

acționa împotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fără limite.

Decizia de a face publică sau nu politica editorială aparţine autorilor ei, în condiţiile în

care politica editorială poate să îmbrace aspecte de confidenţialitate care se supun regulilor

competiţiei corecte. Acesta nu face însă mai puţin importantă responsabiltatea editorială.

INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI

Este de interes public atât protejarea drepturilor individului cât şi respectarea

dreptului lui şi al publicului de a fi informat în contextul asigurarii pluralismului surselor de

informare. Libertatea de exprimare este ea însăşi de interes public.

Problemele de interes public sunt în mare parte puse în discuţie în legătură cu

figurile publice, respectiv persoanele care deţin o funcţie publică sau care utilizează

resursele publice, sau în sens larg, toţi aceia care joacă un rol în viaţa publică, fie în politică,

ecomomie, arte, sfera socială, sport sau în orice al domeniu, in sensul definiţiei date de

Rezoluţia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Noțiunea de figură publică nu se restrânge deci

la politicieni sau membri ai administrației, ci include personalități din diverse domenii a căror

prezență publică stârnește interes. Figurile publice trebuie să admită că poziţia lor în

societate îi expune la o presiune sporită asupra vieţii lor private. Mai mult, „asteptarea

legitimă de protecție a vieții private și a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocată în

spații în care se admite o expunere normală în faţa publicului și a presei.

Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atât prin

diferfențiere cît și prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris

dacă s‐ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectării unor comportamente care sunt

moral sau legal discutabile și nu ar include și reflectarea normalităţii comportamentului

vieții zilnice, dacă aceasta serveşte la formarea opiniei publice în chestiuni de interes general

sau la dezbateri de interes general. In acest sens şi programele de divertisment pot aborda

viaţa privată a persoanelor publice atât cu indreptăţirea dată de aspectele de interes public

cât şi în sensul că programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la

liberă exprimare. Valoarea de divertisment a conținutului editorial poate constitui o

contribuție la formarea valorilor publice și de aceea prezintă interes public.

In cazul persoanelor care acced în mod voluntar în viața publică, acestea nu mai pot

invoca dreptul de a rămâne anonimi, imaginea lor devenind într‐un anume grad o

proprietate publică la care mass‐media poate face apel pentru a intreţine dezbateri de

interes public şi construcţia de valori ale vieţii cotidiene.

Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai dacă radiodifuzorii vor fi în măsură

să demonstreze că expunerea unor aspecte de viaţă privată, indiferent dacă prejudiciază sau

nu imaginea persoanei, reprezintă o contribuţie la dezbateri de interes general care

consolidează valorile societăţii contemporane.

In sensul construcției de valori civice, radiodofuzorii pot avea în vedere valorizarea

principiilor anti‐discriminare în mod pro‐activ, prin promovarea de conținut care să conducă

la înțelegerea importanței patrimoniului valoric al egalității în drepturi a persoanelor. In

acest sens se va acorda atenție principiului egalității dintre femei și barbați și combaterii

prejudecăților care contravin acestui principiu.

Radiodifuzorii vor respecta principiul prezumției de nevinovătie în sensul de a nu

califica o persoană ca fiind vinovată de comiterea unei fapte penale sau a unor contravenții

înainte ca acest lucru să fi fost stabilit prin parcugerea tuturor căilor de dezbatere în

instanțele de judecată, iar acuzaţiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative.

Aceasta prezumpţie se aplică însă numai în cazul unor acuzaţii pentru fapte care pot face

obiectul instanțelor de judecată.

In măsura în care asemenea acuzaţii se formulează de către politicienii care

beneficiază de imunitate pentru declaraţii politice, contextul va fi prezentat ca atare

publicului.

In mod corespondent, acuzaţiile pentru fapte de altă natură decât cele care pot face

obiectul instanțelor de judecată vor fi prezentate ca nefiind purtătoare de alte incriminări

decât cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instanțelor de judecată.

REPREZENTAREA VIOLENŢEI

Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile

legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care

contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza

dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau

date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care,

in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.

Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce

reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce

poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise,

precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar

care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate

induce comportamente nedorite.

Aceste din urmă tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este

dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de

autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de

violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt

supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de

autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise

in aplicarea legii.

Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte,

chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta

agresiune este un efect secundar si este complementară scopului motivat al informarii si

avertizarii publicului.

In sensul prezentului cod, prin violență se înțelege: “actiune de forta care agreseaza

integritatea fizica sau psihica a individului pentru a‐i domina sau distruge identitatea

umana.”

Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau

prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de

continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului

public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita

(anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a

unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege.

Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a‐i atrage atentia asupra programului

fara a‐i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a

acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de

civilizatie, trebuie evitata.

Astfel, se va avea in vedere ca:

Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila.

Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat.

Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala

sau emotionala.

Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca

efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de

continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai

larga.

In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului

efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.

Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de

conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca

in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia

sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.

In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca

este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.

Programele de animatie care contin violenta stilizata si non‐realista nu vor avea

violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.

Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor

sentimente de insecuritate.

Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative

periculoase.

Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta

este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.

Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala.

Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate

cu tema programului.

„Controlul parental” instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa

devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, aceștia trebuind să fie

avertizați de radiodifuzor în acest sens .

Violenta in stiri si programe informative:

Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei

aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este

necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general ‐ individual sau

colectiv.

Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la

potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor

categorii speciale (minori).

Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta

sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata

vecinatate.

Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie

prezentate intr‐o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca

nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate

in intervale orare de regula inaccesibile minorilor.

Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se

evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o

motivare exceptionala).

Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate

individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului.

Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi

prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.

Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si

cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o

imagine falsa despre conditia umana.

Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii

active a publicului, prin:

Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu

emisiunile care contin violenta.

Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata

oferta de programe.

Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a

accesului copiilor la emisiuni care conţin violenta (de tipul V‐cip‐ului )

Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea

drept criteriu in selectarea emisiunilor.

Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii

valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze

competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul

calitatii programelor.

Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depăsirii violenței, a

spiritului civic si democratic.

Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de

violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.)

Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve

mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.

PREZUMPȚIA DE CREATIVITATE

Totuși, este specific pentru o parte din principiile formulate aici că nu pot decât să

rămână la nivelul de reper, fiind imposibilă o judecată asupra faptului dacă practica

editorială se conformează lor sau nu. Pentru noi este suficient însă ca aceste principii să

constituie o preocupare, iar punerea lor in practică să producă o valoare construită conform

creativității fiecărui editor. Acesta este principiul „prezumpției de creativitate”.

SC SCORPION IMPEX EVENIMENTUL SIBIAN SRL

Date companie

SC SCORPION IMPEX EVENIMENTULSIBIAN SRL – persoana juridica romana, consituita conform legii ca societate cu raspundere limitata, cu sediul in Sibiu, Str. Alexandru Vlahuta nr. 9A, titulara a licentelor audiovizuale pentru serviciile de programe cu denumirea “TELEVIZIUNEA EVENIMENT TV”, „SWEET TV” “RADIO EVENIMENT FM SIBIU”, „RADIO EVENIMENT FM AGNITA”, „RADIO EVENIMENT FM RM. VALCEA”.

Structura actionariatului pana la nivel de persoana fizica si juridica, asociat sau actionar care detine o cota mai mare de 20% din capitalul social : Calin Lucian Alin – 95% din capitalul social.

Reprezentant legal: Calin Lucian Alin-Director General.

Responsabil editorial: Calin Alin

Coordonatele furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa de posta electronica si a site-ului de internet unde poate fi contactat rapid, direct si eficient – Email:eveniment@evenimentsibiu.ro/tel. 0269-252162

Website: www.evenimentsibiu.ro

Organismele de reglementare competente – Consiliul National al Audiovizualului – www.cna.ro B-dul Libertatii nr. 14, SECTOR 5, TEL. 021-3055350.

spot_img
RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Most Popular

spot_img

Recent Comments

Vultureanu Bogdan on Viteza face victime
Alexandru on NU luati teapa!
Johnf551 on Donatii pentru spital
Sofia Esguerra Sorea on Cursuri de romana pentru straini
Leonor on Jocul de acasa