Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cerut Parlamentului României documente cu privire la 144 de senatori şi deputaţi, în cazul cărora se fac verificări privind angajarea unor rude la cabinetele parlamentare, potrivit oficialilor PICCJ. Într-o astfel de situaţie se află şi preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, care aşteaptă decizia finală, în urma condamnarii la un an de închisoare cu suspendare pentru că în timpul mandatul său de deputat şi-a angajat soţia la biroul parlamentar, aceasta obţinând astfel peste 35.000 de lei.Documentele justificative referitoare la actuali sau fosti demnitari au fost cerute Parlamentului de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, potrivit mediafax.ro.Potrivit aceloraşi surse, documentele solicitate de procurori vizează parlamentari din toate partidele.În ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să facă verificări în cazul unor actuali şi foşi deputaţi şi senatori, care şi-au angajat rude în birourile lor parlamentare. În mai multe cazuri, Parchetul instanţei supreme, a făcut cercetări pentru conflict de interese şi a trimis în judecată dosarele în care sunt acuzaţi foşti şi actuali parlamentari.Preşedintele CJ Sibiu Ioan Cindrea a fost trimis în judecată, în iunie 20114, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru conflict de interese.În rechizitoriu s-a arătat că în perioada octombrie 2009 – februarie 2011 Ion Cindrea, în calitate de deputat, a propus angajarea soţiei sale în cadrul biroului său parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum total de 35.061 lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaţilor,Ioan Cindrea a avut trei mandate consecutive de parlamentar, între 2000 şi 2012. În prezent, Ioan Cindrea este preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, fiind ales la scrutinul din 2012. Totodată, Cindrea a fost din 1996 până în decembrie 2014 şeful organizaţiei judeţene a PSD Sibiu.Decizia instanţei supreme în cazul lui Cindrea, emisă în decembrie 2014, nu este definitivă şi a fost contestată la aceeaşi instanţă.Potrivit Codului penal, “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.
