Aproape unu din 10 cazuri de abuz asupra copilului reprezintă abux sexual sau/și exploatere sexuală: Salvați Copiii România formează echipe de ofiţerişisubofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor.

În aproape 10% dintre cazurilede abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului în perioada ianuarie-septembrie 2023 (13.340 de cazuri) a fost vorba despre abuz sexual sau/și exploatare sexuală (1.192, respectiv 31 de cazuri), cele mai multe victime fiind fete – dintre cele 1.192  de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor. Organizația Salvați Copiii România a inițiat un program intensiv de formarea unor echipe de ofiţerişisubofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor, astfel încât ancheta să ducă la identificarea vinovaților și să evite retraumatizarea victimelor-copii.

În cadrul unui seminar intensiv derulat la Sinaia pe parcursul a cinci zile, Organizația Salvați Copiii România a facilitat formarea a 12 ofiţerişisubofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor din cadrulPolițieiSector 6 – Serviciul de InvestigațiiCriminale, Secția 17, Secția 20, Secția 21, Secția 22, Secția 25 șiPoliției Sector 5 -Secția 17. Formatori au fostMarian Truşcă – Procurorspecializat, Parchetul de pe lângăTribunalul BucureștișiAlexandra Tomescu – Procurorspecializat, Parchetul de pe lângăTribunalul București.

“Amenajareade cătreOrganizațiaSalvați Copiii a primului centru Barnahus din România, care respectăîntocmaistandardeleeuropeneînmaterie, a reprezentat un nou pas înasigurareauneijustițiiprietenoase pentru copii, înproceselepenale. Amenajareaartrebuiînsăurmată de un proces de operaționalizareconcretășiefectivă a Barnahusși, avândînvedereexperiențaultimilor ani de la Parchetul de pe lângăTribunalul București îninvestigareaabuzurilorsexuale, ne-am alăturatdemersuluiOrganizațieiSalvați Copiii de a operaționalizaacestBarnahus”,precizeazăMarian Truşcă – Procurorspecializat, Parchetul de pe lângăTribunalul București.

“Am urmăritastfelsăpregătim un grup de polițiști din cadrulsecțiilor de poliție de pe raza Sectorului 6, care urmeazăsăinstrumentezecauzele cu victimeminori, polițiști care, la sfârșitulacestui seminar, vor fi capabilisărealizezeaudieriîntr-o modalitatemultdiferitădecâtcea pe care o foloseaupânăacum. Vor fi capabilisăfoloseascăprotocolul NICHD sauelementeleprotocoluluiînaudiereacopiilorvictime ale violului”, a explicatAlexandra Tomescu – Procurorspecializat, Parchetul de pe lângăTribunalul București.

În 2002,din totalul de 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor, au beneficiat de consilierejuridică/asistenţădoar 591 de copii, iar de consiliere psihologică 1.135 de copii, în 121 dintre situații a fost nevoie chiar de servicii de psihoterapie. Potrivitdatelorstatistice ale AutoritățiiNaționale pentru ProtecțiaDrepturilorCopiluluișiAdopție, înanul 2022 au fostînregistrate 17.175 de cazuri de abuzasupracopiilor, dintre care 1.912 au fostabuzurifizice, 2.089 au fostabuzuriemoționaleși 1.485 au fostabuzurisexuale.

M.M. era în clasa a X-a, când soțul mamei ei, tatăl vitreg, a intrat noaptea în camera ei. Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri sexuale, viol, amenințări repetate. Abia după doi ani, și-a făcut curaj șii-a spus mamei. Chiar și după ce a povestit, îi era teamă să meargă la poliție, să nu pățească ceva mama ei sau surorile ei mai mici. Mama afirmă că M.M. este un copil cuminte dintotdeauna, care a învățat bine. Apoi din clasa a X-a a început să observe schimbări în comportamentul fetei (era foarte furioasă, nervoasă, țipa din orice, nu îi mai convenea nimic, nu îl mai suporta pe el), însă mama se gândea că se întâmplă ceva la liceu, nu în casă. MM i-a spus mamei când s-a întors într-o zi de la școală despre abuz. Abuzurile aveau loc de câteva ori pe săptămână și au durat doi ani.

Pregătireaorganelor de poliție cu privire la folosireaProtocolului NICHD (The National Institute of Child Health and Human Development Protocol)esteextrem de importantăînaudiereacopiluluivictimă. Scopulutilizăriiprotocolului NICHD este de a reduce sugestibilitateaprofesioniștilor care participă la procedurajuridică de audiere a copiluluivictimă, de a permiteacestorasă-șiadaptezeîntrebărileînfuncție de nivelul de dezvoltare a copilului, ajutând, înacelașitimp, copiiisăofere o declarațiecâtmaidetaliatășicâtmaiexactă.

Protocolul NICHD reprezintă o modalitatestructurată de audiereșiacoperătoatefazeleinterviului judiciar: introducerea, dezvoltareaalianței, exersareamemorieiepisodice, parteadeclarativă a audieriișiîncheiereaaudierii.

Anul trecut, polițiștiidin secțiilecuprinseînacest program au audiatpeste 300 de copii.

Centrul Barnahus

Centrul Barnahus din București inaugurat de Salvați Copiii România în 2022 constituiesingurulserviciu complex, din România, în care copilul, aflatînipostazejudiciareîncalitate de victimă, primeșteprotecțieșiasistențăîn mod individualizat, multidisciplinarși cu respectareaintimității sale. Câttimpcopilulesteînscrisînprogramulcentrului, cazulsăuva fi monitorizat de către un asistent social.​  

Modelul Barnahus implică o abordare mul­tidisciplinară și inter-instituțională, asigurând colaborarea dintre diversele agenții (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spațiu receptiv la nevoile copilului victimă, care oferă servicii complexe acestuia și familiei acestuia, „sub același acoperiș”. Cadrul de colaborare oferit de către spațiile Barnahus aduce împreună partenerii în implementarea funcțiilor principale pentru investigarea abuzului împotriva copiilor, profesioniștii ce desfășoară interviurile criminalistice, actori ai protocolului judiciar, specialiști care oferă asistența necesară.

Barnahus este un model unic, deoarece cuprinde toate serviciile relevante pentru a evalua și documenta investigarea și urmărirea penală a cazurilor de violență împotriva copiilor și pentru a asista și sprijini copilul victimă.

Serviciile centrului Barnahus din București

a)Expertiză psihologică – Rezultatele expertizei psihologice au evidențiat:

Stres posttraumatic ca urmare a unuiabuz sexual, manifestatprin:

• retrăirearepetată a evenimentului traumatic iniţial (prinamintireanedoritã a evenimentului sub formă de secvenţe, coşmarurişiprinreacţiiexagerate, fizicesauemoţionale, la persoanesaulocuri legate de evenimentuliniţial);
• tulburări ale somnului (uneoridoarmemult, “dorm nu profund ci prudent”, “de celemaimulteori nu măsimtodihnitădimineața, m-așculca la loc”, “am perioadeîn care nu dorm și o săptămânăîntreagă”);
• iritabilitatesauaccese de mânie.

Toateacestesimptome se pot manifestaîmpreunăsau sub forma unorreacţiispecifice, cum sunt:

• Atacul de panică – apareatuncicândcevasaucinevaîireaminteşteevenimentul traumatic prin care a trecut.  (“strânsînpiept, respirațiegreoaie“)
• Evitareapremeditată a oricăreisituaţiicotidiene care arputeasă-i reamintească de traumă – evităstrăzi, traseepe care ar fi posibilsăîlîntâlnească pe suspect;

• Depresia – manifestatăprindiminuareainteresuluiși a plăcerii, ideațienejustificată de vinovăţiesauautoblamare;
• Ideațiesuicidară, ca formămaigravă a depresiei (studiilearatãcăpeste 50% dintrevictimeleabuzurilorsexuale au avutînmintegândulsinuciderii);
• Utilizarea de substanţe de tipuldrogurilor, alcoolului, ca o metodă de diminuare a durerii – (a băut o dată o sticlăîntreagă de vin);
• Tendința de izolare, provocată de convingereacăceilalţi nu sunt în stare să o înţeleagăşisă o ajute, situaţie care poate produce disfuncţiisociale;
• Ideațiedelirantă (iluzii, halucinaţii) – “perioadeîn care nu dorm și o săptămânăîntreagă, vedeampersoane care nu erauacolo”.

b) Intervenție psihologică cu următoarele obiective:

1. Diminuarea simptomelor consecutive abuzului (anxietate, depresie, tulburări de somn);
2. Prevenirea revictimizării.

Gabriela Alexandrescu, PreședinteExecutivSalvați Copiii România, a precizat:„Drumulscurt de la momentulsesizăriipână la momentuluneieventualehotărâri de condamnare a agresoruluiscaderiscul de revictimizare a copiluluiși de trăire a sentimentuluiintens de fricășiinsecuritatecăceva la fel de rău ca abuzul se poateîntâmpla.”

Recomandările Organizației Salvați Copiii pentru Guvernul și Parlamentul României:

• Revizuirea legislației penale pentru a asigura protecția adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include măsuri transmise anterior autoritățilorde Salvați Copiii cu privire la reconsiderarea dispozițiilor Codului Penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenței de vârstă între făptuitor și copil de la 5 ani la 3 ani.
• Promovarea sistemului național de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijareasupra copiilor și îmbunătățirea colectării de date privind abuzul sexual.
• În conformitate cu Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023-2027 “Copii protejați, România sigură”, inițierea din acest an a procesului de extindere la nivel național a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de Salvați Copiii și aflat în derulare.
• Integrarea educației sexuale cuprinzătoare în curriculumul școlar gimnazial și liceal, axată cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea granițelor personale în relațiile cu alte persoane, recunoașterea comportamentelor abuziveși cunoașterea modalităților de raportare.
• Dezvoltarea și finanțarea adecvată a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care să ofere gratuit servicii de consiliere, terapie și asistență juridică, accesibile, adaptate nevoilor copiilor și distribuite echitabil în mediul urban și rural.
• Asigurarea accesului la formare continuă pentru profesioniștii din domeniul poliției, justiției, sănătății și educației, pentru a îmbunătăți identificarea cazurilor de abuz sexual și asigurarea unor condiții și proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor și a drepturilor lor de protecție și sprijin social, educațional și psihologic.
• Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentală atât la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cât și în unitățile de învățământ prin intermediul cabinetelor de asistență psihopedagogică.  
• Stabilirea de obligații legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-și întocmi politici proprii de prevenire, protecție, raportare și instrumentare a oricăror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduită ori regulamente destinate copiilor și adulților implicați direct ori indirect în activitățile lor specifice.