ŞTIRI SIBIU – Târgul de țară la Ignat revine la Muzeul ASTRA

0
39

Târgul de țară la Ignat a devenit un eveniment de tradiție în rândul acțiunilor organizate an de an de Muzeul ASTRA. Ajuns la ediția cu nr. 10, ”Ignatul” va readuce vizitatorilor muzeului timp de două zile toate pregătirile specifice bucătăriei tradiționale românești în pragul Crăciunului. Evenimentul va avea loc în perioada 18-19 decembrie, între orele 10-16, la Târgul de țară din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Vor participa prin cunoștințele, metodele și instrumentarul traditional folosit,  un grup de săteni din Orlat, Mărginimea Sibiului. ,,Materie primă” vor fi doi porci care cântăresc aproximativ 200 kilograme/ fiecare și fac parte dintr-o rasă autentică românească (Bazna). Vizitatorii vor putea urmări astfel toate etapele acestei tradiții a Ignatului de sărbători, de la pârlitul porcului cu paie până la prepararea bucatelor tradiționale ca pomana porcului, tochitura, cârnații, șoriciul, toba sau caltaboșul. 

,,Primul preparat care se consuma chiar în ziua în care se tăia porcul era pomana porcului, preparată din carne de la pulpă, tăiată bucăţi, o lingură de untură şi sare. Se lăsa să fiarbă cu capac până când grăsimea se limpezea. Se servea împreună cu murături – varză acră, castraveţi sau gogonele – şi o mămăligă zdravănă. În satul de altădată, fiecare familie sacrifica un porc înainte de Crăciun. După un an în care se îngrijeau de el, gospodarii preparau bucate menite să le asigure o masă îmbelşugată la sărbătoarea Naşterii Domnului, dar care să le şi ajungă cât mai mult timp din an, dorindu-se ca slănina (preparatul care se putea păstra cel mai mult timp) să fie suficientă până la tăierea următorului porc. Iernile geroase, încununate de datini şi obiceiuri, reprezentau perioadele ideale pentru păstrarea preparatelor din porc, în condiţiile în care nu existau frigidere şi se foloseau pentru depozitare pivniţa, cămara sau podul casei. Modalităţile de preparare aveau ca scop conservarea ingredientelor prin sărare, condimentare, afumare, uscare, fierbere sau doar opărire. Se preparau: cârnaţul, cârtaboşul şi pateul, jumările, se punea untura fierbinte în garniţe emailate. Afumarea se făcea doar după ce slănina, cârnaţii şi carnea erau zvântate. Cele mai bune lemne pentru afumat erau considerate cele de la pomii fructiferi, dar, în lipsa lor, era bun şi lemnul de fag. După afumare, carnea şi cârnaţii mai puteau fi ţinuţi în pod, unde nu mai intra fumul, pentru a se mai usca, iar slănina se punea în cămară sau în lada din casa bună. Se spunea că era bună de mâncat după ce se auzea prima dată că durduie. Cârtaboşul şi pateul erau ţinute în cămară, la rece, şi se puteau mânca începând cu următoarea zi după preparare.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA

Pe lângă demonstrațiile și atelierele gastronomice, Târgul de țară la Ignat va reuni și producători/ comercianți de produse tradiționale. Evenimentul va fi organizat în conformitate cu normele sanitareîn vigoare pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Toate evenimentele din programul Muzeului ASTRA sunt organizate în conformitate cu normele sanitare recomandate de autorități pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here