Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune, membru al Blocului Naţional Sindical anunță că,în perioada 05.10.2022 – 07.10.2022,serviciile de probațiune vor intra în grevă de avertisment, cu încetarea lucrului în intervalul orar 12.00-14.00.
Protestul este provocat derefuzul guvernanților de a soluționa problema drepturilorsalarialeși de a adopta măsuri concrete pentru repararea erorilor produse prin Legea cadru de salarizare nr. 153/2017.
Deși Legea cadru de salarizare nr. 153/2017 și-a propus să stabileascăveniturile salariale în acord cu nivelul de pregătire, responsabilitate și importanță socială a activității, prin aplicarea dispozițiilor noii legi de salarizare, coroborată cu scăparea unor erori de calcul a impactului bugetar,personalul de probațiune a ajuns în situația diminuării substanțiale a veniturilor, începând cu 1 ianuarie 2018,creându-se discrepanțe majore față de alte categorii profesionale din familia ”justiție”. Astfel,salariile de bază ale personalului de probațiune nu includ, în cuantumul lor, valoarea de referință sectorială actualizată, conform hotărârilor judecătorești definitive.
Deși la nivel național, numeroase instanțe judecătorești au recunoscut categoriei profesionale a consilierilor de probațiune, prin hotărâri definitive, o valoare sectorială în cuantum de 605,225 lei aplicabilă retroactiv de la data de 01.08.2016, aceste hotărâri nu au fost puse în plată de către angajator. În mod paradoxal, în baza acestor sentințe, ministrul justiției a emis OMJ-ul nr. 6245/C/30.12.2021 pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și al curților de apel, precum și ale asistenților judiciari, plecând de la argumentul căsistemului de probațiune i-a fost recunoscut un VRS de 605,225 lei, drepturile salariale fiind puse în plată de către același minister pentru aceste categorii profesionale.
Totodată, atât prin decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale a României cât și prin decizia nr.55/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat ca întreaga familie ocupațională ”justiție” să beneficieze de aceeași valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, fără însă ca angajatorul să recurgă la corelarea acestor prevederi cu Legea cadru de salarizare nr. 153/2017 pentru toată familia ocupațională.
Contribuția sistemului de probațiune este decisivăîn procesul de scădere a costurilor sociale generate de executarea sancțiunilor penale, prin eliminarea cheltuielilor specifice detenției, prin valorificarea potențialului socioeconomic al persoanelor care au comis infracțiuni (care își pot menține locul de muncă, se pot întreține singure și plătesc astfel contribuții la bugetul de stat) și prin monitorizarea contribuției activităților de muncă neremunerată în folosul comunității (sute de mii de ore de muncă în folosul comunității/an prestate de către persoanele sancționate penal, cu titlu gratuit pentru comunitate – primării, spitale, muzee, școli, cămine de bătrâni, etc).
În prezent, consilierii de probaţiune (688 de persoane angajate în cadrul Serviciilor de Probațiune din țară), supraveghează 101.555 de persoane aflate în libertate, sancționate penalcu sancțiuni alternative la pedeapsa închisorii, media statistică, în prezent, fiind de 147 de persoane/consilier/an, plus celelalte atribuțiile profesionale (documentarea și realizarea referatelor de evaluare pre și post sentențiale, prezența consilierilor în comisiile de liberare condiționată din cadrul penitenciarelor, aplicarea programelor de reintegrare socială, prezența consilierilor în instanțe în diverse etape judiciare, numeroase activități administrative).
Din 2014 până în prezent, serviciile de probațiune au fost continuu supraaglomerate, situația ameliorându-se cu pași foarte mici și neuniform în țară, începând cu anul 2017. Astfel, în ultimii 9 ani au fost situații în care un consilier de probațiune trebuia să monitorizeze între 150- 500 de persoane/consilier/an (fiecare persoană condamnată având între minim 4 -12 întrevederi/an, plus cortegiul demersurilor juridico-administrative), să efectueze între 40-150 referate pre și post sentențiale/an și să deruleze programe de reintegrare cu sute de persoane/consilier/an, în unele județe situația persistând și în prezent. Cu titlu exemplificativ, conform datelor privitoare la anul 2021, menționăm colegii din Călărași:1872 cazuri / 4 consilieri de probațiune (468 cazuri/consilier), Teleorman 2018 dosare / 7 consilieri de probațiune (288 cazuri/consilier), Prahova 3078 dosare, Constanţa 4499 dosare, Ilfov 2789 dosare, Braşov 3309 dosare, Timişoara 3978 dosare, Neamţ 3135 dosare, București 6948 / 49 consilieri (133 dosare, cu mențiunea că în zonele Ilfov – București există o incidență mare a cazurilor cu risc crescut și grad ridicat de periculozitate). Acest volum de muncă excedentar nu a fost niciodată compensat prin niciun beneficiu material.Cu titlu informativ, omologii consilierilor de probațiune din Uniunea Europeană au o medie de 50-60 de persoane în supraveghere/consilier/an.
În plus, consilierii de probațiune sunt limitați prin numeroase incompatibilități și interdicții în exercitarea altor ocupații care ar putea conduce la suplimentarea veniturilor (dar care ar veni în conflict cu principiul imparțialității), la fel ca magistrații.
În repetate rânduri, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probațiune a adus la cunoștința conducerii ministerului gravitatea situației, de fiecare dată fiind invocate amânări și promisiuni.
În perioada 26 septembrie – 3 octombrie 2022, consilierii de probațiune din țară au avertizat forurile de resort prin acțiunea de intrare în grevă japoneză, protestând un număr total de 440 dintre consilierii de probațiune.
În acest sens, S.N.C.S.P. solicită Ministerului Justiţiei şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune demararea discuțiilor și negocierilor în vederea rezolvării problemelor salariale (prin emiterea unui O.U.G. de corectare) şi urgentarea promovării statutului privind personalul de probațiune. În caz contrar, consilierii de probațiune sunt determinaţi să sesizeze şi instituţiile europene care monitorizeată Mecanismul de Cooperare şi Verificare (M.C.V.),Confederaţia Europeană de Probaţiune şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
