Relațiile de muncă – element de echilibru în dezvoltarea economico-socială a județului Sibiu

0
145

Rolul deosebit de important pe care îl joacă relaţiile de muncă ca element de echilibru în dezvoltarea economică şi socială a judeţului Sibiu este pus în evidenţă şi de tendinţele privind evoluţia acestui domeniu, având în vedere noile tehnologii de lucru ce sunt prezente şi în judeţul nostru ca efect al globalizării.

Documentele strategice actuale ale Comunităţii Europene identifică necesitatea unei abordări proactive în ceea ce priveşte relaţiile de muncă într-o perioadă în care digitalizarea, tehnologiile bazate pe TIC (tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor) cum sunt robotica şi inteligenţa artificială, vor avea probabil un impact major asupra naturii şi locului de desfăşurare a muncii, în următorii 10 ani. În prezent, tehnologiile se răspândesc mult mai rapid decât în trecut şi în condiţiile în care se vorbeşte despre „a patra Revoluţie industrială”, este de aşteptat ca aceasta să schimbe fundamental locul unde lucrăm, modul în care lucrăm, cine va lucra şi cum vor percepe oamenii munca.

Potrivit prevederilor Legii nr. 108/1999 pentru înființarea Inspecției Muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Muncii îndeplinește funcția de autoritate de stat, prin care asigură exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, dar și cea de comunicare și informare, prin care se asigură schimbul de informații cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice supuse activităţii de control, informarea acestora şi a cetăţenilor asupra modului cum se respectă şi se aplică prevederile legislaţiei din domeniile de competenţă.

În anul 2019, Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, a desfăşurat activitatea din domeniul relațiilor de muncă, urmărind cu prioritate realizarea acţiunilor cuprinse în Programul Cadrul de Acţiuni al ITM Sibiu, aprobat de Inspecţia Muncii şi structurat pe campanii naţionale, acţiuni în domeniul relațiilor muncă, precum şi acţiuni de informare și întâlniri de lucru cu angajatorii și angajații din județul Sibiu. Prin acţiunile de control şi informare desfăşurate de inspectorii de muncă s-a urmărit în principal sensibilizarea angajatorilor cu privire la beneficiile muncii declarate și dezavantajele muncii nedeclarate.

Dinamica dezvoltării economice a județului Sibiu în ultimii ani se reflectă în mod fidel și în evoluția numărului de angajatori activi din județul nostru. În perioada 01.01.2015 – 31.10.2019 a crescut numărul angajatorilor activi în județul Sibiu cu 25,32%.

Conform datelor din registrul general de evidență a salariaților, din numărul total de 12618 angajatori activi înregistrați în județul Sibiu la data de 31.10.2019, 83% îl reprezintă microîntreprinderile, 12,43% societățile mici, 2,71% societățile mijlocii și 0,1% societățile mari.

Cu toate că societățile mari dețin un procent mic în raport cu numărul total de angajatori activi din județul Sibiu, ele joacă un rol important în piața muncii, întrucât 60454 salariați activi – aproximativ 42%, sunt angajații acestor companii.

Din totalul de 157.687 contracte individuale de muncă active transmise de angajatorii din județul Sibiu în registrul general de evidență a salariaților, un număr de 146.420 contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată și un număr de 11.267 contracte sunt încheiate pe durată determinată. Există un număr de 6.074 contracte individuale de muncă suspendate din care un număr de 451 sunt suspendate prin detașare.

Evoluția numărului de angajați precum și cea a numărului de contracte individuale de muncă active urmărește dinamica evoluției numărului de angajatori, aceasta fiind într-o creștere continuă. În 2019 numărul de salariați activi a crescut cu 7,9% faţă de 2015, iar numărul de contracte individuale de muncă active în 2019 a înregistrat o creştere de 10,7% faţă de anul 2015.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social angajatorii au obligaţia înregistrării la inspectoratele teritoriale de muncă a contractelor colective de muncă negociate la nivel de unitate.

Cu privire la evoluția contractelor colective de muncă înregistrate la I.T.M. Sibiu, menționăm că în anul 2019 au fost înregistrate 130 contracte colective de muncă, 42 acte adiționale de modificare şi 19 acte adiționale de prelungire a contractelor colective de muncă existente.

Inspectorii de muncă din cadrul compartimentelor control relaţii de muncă și control muncă nedeclarată au efectuat în primele 10 luni ale anului 2019 un număr total de 1.668 controale, au dispus un număr total de 1.788 de măsuri şi au aplicat un număr total de 649 sancţiuni contravenţionale, din care 171 amenzi în valoare totală de 3.681.300 lei şi 478 avertismente.

În cadrul acestor controale au fost depistați 130 angajatori care desfăşurau muncă nedeclarată cu un număr de 292 de persoane fără contracte individuale de muncă, cu contracte individuale de muncă netransmise în registrul general de evidență a salariaților, cu contracte individuale de muncă suspendate sau persoane ce au fost depistate la serviciu în afara programului stabilit în contractele de muncă cu timp parțial.

În ultimii 6 ani sesizările din domeniul relațiilor de muncă au reprezentat o medie de 48 sesizări/lună. Cele mai multe petiții au vizat angajatori din domeniul transporturilor, construcțiilor și al activităților de pază și protecție.

Principalele aspecte sesizate sunt cele legate de neplata drepturilor salariale şi a altor indemnizaţii și reprezintă 75% din numărul total de petiţii înregistrate în cursul anului 2019. Acestea se referă la:

  • Neplata drepturilor salariale sau plata incompletă a acestora;
  • Neacordarea tichetelor de masă
  • Neîntocmire contracte individuale de muncă;
  • Neeliberare carnete de muncă sau copie;
  • Neeliberare adeverinţe;
  • Nerespectare repaus săptămânal;
  • Nerespectarea timpului de lucru;
  • Nemulţumire faţă de răspunsul ITM la sesizarea anterioară;
  • Reglementare raporturi de muncă;
  • Desfacere abuzivă a contractului individual de muncă.

Gradul de inovare şi adaptare al  noilor tehnologii şi impactul lor asupra relaţiilor de muncă, va depinde de tendinţele şi vectorii sociali, economici şi de mediu care se vor manifesta în perioada următoare şi vor crea o serie de provocări şi oportunităţi ce se referă la:

  • modul de organizare şi gestionare a muncii;
  • statutul, ierarhiile şi relaţiile profesionale;
  • caracteristicile forţei de muncă;
  • cerinţele în materie de competenţe, cunoştinţe şi informaţii.

În cadrul studiului privind „Previziuni cu privire la riscurile noi şi emergente ….” publicat în Observatorul european al riscurilor, 2018, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă atrage atenţia asupra unor schimbări previzibile în ceea ce priveşte gestionarea forţei de muncă, constând în:

  • schimbarea modelelor în materie de ocupare a forţei de muncă datorită intensificării muncii online şi flexibile, precum şi a introducerii inteligenţei artificiale;
  • creşterea importanţei factorilor organizaţionali deoarece tehnologiile bazate pe TIC pot provoca schimbări în tipurile de muncă, ritmul muncii, cum, unde şi când se efectuează şi modul în care aceasta este gestionată şi supravegheată;
  • schimbările mai frecvente ale locurilor de muncă şi o viaţă activă mai îndelungată;
  • mărirea gradului de dispersie al forţei de muncă şi diversificarea acesteia.
Evoluția socială și economică, recurgerea la noile tehnologii de lucru, a crescut nevoia de flexibilitate a muncii, atât în rândul angajatorilor cât și al lucrătorilor, ducând la apariția unor noi forme de raporturi de muncă care au transformat relația tradițională între angajator și angajat.

Astfel, angajatorii au posibilitatea de a angaja personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată și/sau cu contract individual de muncă cu timp parțial pentru păstrarea unei munci cu caracter sezonier (Legea nr. 53/2003, Codul muncii).

De asemenea, agenții de muncă temporară pot angaja prin efectul legii, încă din anul 2004 persoane, în scopul efectuării unor misiuni de muncă temporară în folosul şi la solicitarea unui utilizator (H.G. nr. 1256/2011 privind condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară).

În cursul anului 2018 au fost reglementate două noi tipuri de muncă prin adoptarea Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă și a Legii nr. 176/2018 privind internshipul.

În paralel cu modificările aduse Codului muncii, în 20 aprilie 2011 a fost publicată Legea 52 a zilierilor, creând posibilitatea diminuării unor costuri pentru companiile care se pliază pe condiţiile prevăzute de lege pentru utilizarea zilierilor. Din momentul intrării în vigoare a legii (18 mai 2011) și până în prezent s-a înregistrat o creştere susţinută în utilizarea acestui tip de relaţie de muncă.

Practic, legea prevede anumite activităţi ocazionale ce pot fi desfăşurate de către diverse persoane, raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar stabilindu-se prin acordul de voinţă al părţilor, fără a fi nevoie de încheierea unui contract individual de muncă.

Din evidenţele inspectoratului rezultă că de la data intrării în vigoare a legii şi până în prezent, un număr de 478 angajatori au achiziţionat registrul de evidenţă a zilierilor, în baza noastră de date fiind înregistrate un număr de 652139 poziţii de zilieri

I.T.M. Sibiu asigură evidența contractelor de ucenicie înregistrate la I.T.M. Sibiu potrivit art.6 alin.3) din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă – republicată cu modificările şi completările ulterioare. Precizăm că în anul 2018 au fost înregistrate un număr de 47 contracte de ucenicie, iar în acest an au fost înregistrate 23 contracte de ucenicie.

În cursul anului 2018 s-au modificat condițiile de acordare a avizelor de angajare a cetățenilor străini în România, una din cele mai importante condiții fiind modificarea salariului acordat salariaților străini de la un salariu la nivelul salariului mediu pe economie la garantarea în plată a salariului minim brut pe țară.

Din analiza declarațiilor de detașare transnațională la I.T.M. Sibiu se remarcă nivelul posturilor în care se face detașarea, cum ar fi 29 posturi de conducere/management, 134 posturi de înalt calificat/specialiști – studii superioare, 199 posturi de tehnicieni/maiștrii/șefi de echipă – studii medii, 123 muncitori calificați și doar 5 muncitori necalificați.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a manifestat o permanentă preocupare de informare a angajatorilor și a angajaților cu privire la noutățile legislative din domeniul de competență, bunele practici privind relația angajator – angajat, conștientizarea acestora asupra consecințelor sociale și economice ale muncii nedeclarate și nu numai.

Acțiunile de informare și conștientizare din anul 2019 în domeniul relațiilor de muncă au constat în organizarea unui număr de 14 sesiuni de informare la care au participat un număr total de 874 entități – reprezentanți ai unor agenți economici, experți contabili, inspectori resurse umane, juriști, studenți străini, reprezentanți din unitățile care desfășoară activități în domenii care înregistrează o incidență crescută a muncii nedeclarate.

Instituția noastră efectuează periodic campanii de informare și conștientizare a cetățenilor români cu privire la drepturile, obligațiile și riscurile la care se expun în procesul de căutare a unui loc de muncă în străinătate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.