Majorarea salariului minim?
Guvernul Bolojan tratează cu seriozitate subiectul salariului minim. Orice majorare salarială făcută „din pix” poate avea consecințe negative pe care nu toată lumea le înțelege.
De aceea, voi explica:
Dinamica salarială trebuie să fie în permanență o temă de discuție între Guvern, Parlament și partenerii sociali, însă aceasta trebuie să fie onestă și să pornească de la următoarele premise, pur economice, nu de la populisme ieftine:
- Ne aflăm într-o perioadă în care Guvernul trebuie să reducă rapid deficitul bugetar;
- Pot antreprenorii români să susțină acum o nouă majorare salarială sau ne trezim cu oameni trimiși în șomaj ori cu mai multă muncă la negru?
- Poate economia să susțină creșteri salariale făcute „din pix” sau vom vedea costul cu forța de muncă transferat în prețuri mai mari și într-o inflație cu două cifre?
- Sunt voci care apreciază că majorarea salariului minim duce și la colectarea mai multor venituri la bugetul general consolidat. Această abordare e greșită, pentru că, astfel, s-ar transforma într-o taxă pe mediul economic!
Aș sublinia și faptul că o discuție exclusiv despre majorarea salariului minim este profund incorectă în raport cu profesiile superior calificate din economie și din zona publică!
Nu doar salariul minim este afectat de inflație — toți angajații, în funcție de pregătirea și experiența lor, au dreptul la o salarizare corectă.
O creștere doar a salariului minim ar conduce la o egalizare a drepturilor salariale între un angajat necalificat și un arhitect, inginer, programator, contabil etc. — lucru pe care nu și l-a propus nici măcar defunctul partid comunist.
Majorarea tuturor salariilor plecând de la creșterea salariului minim, pentru sectorul de stat, este greu de suportat, iar pentru mediul de afaceri trebuie corelată cu creșterea competitivității.
Subiect II
Noile măsuri anunțate de ministrul Sănătății privind reclasificarea spitalelor
- Reforma sistemului sanitar este un pas important, dar care trebuie făcut cu maximă responsabilitate.
Atrag atenția că măsura de reclasificare a spitalelor, anunțată de ministrul Sănătății, poate aduce ordine și eficiență, însă trebuie să avem grijă ca, în urma acestei schimbări, să nu apară noi dezechilibre între centrele mari și comunitățile mai mici.
- Există riscul ca, după reclasificare, unii medici să prefere doar spitalele mai bine cotate, iar localitățile mai mici să rămână fără acces la servicii medicale esențiale, prin migrarea medicilor de la un spital la altul. Asta ar fi exact opusul scopului declarat al reformei. România are nevoie de un sistem de sănătate echilibrat, care să funcționeze la fel de corect în Cluj, Sibiu sau Craiova.
- Trebuie să ținem cont că deja s-au produs schimbări semnificative în sistem, prin Legea pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății — lege care a început să pună bazele unei reorganizări instituționale și financiare. Noua etapă trebuie să fie complementară, nu disruptivă.
- PNL susține modernizarea sănătății, dar cere claritate, transparență și o strategie coerentă de implementare.
Reformele presupun și investiții în resursa umană, infrastructură și digitalizare.
- Sănătatea publică nu poate fi împărțită între „spitale de elită” și „restul țării”. Reforma trebuie să aducă încredere și echitate în sistemul de sănătate.
Subiect III
450.000 de români din mediul rural vor beneficia de un proiect gigant de incluziune socială și servicii de bază. Și județul Sibiu intră în acest program.
Este un proiect care beneficiază de Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, creionat încă din mandatul meu de ministru al Muncii. Atunci am derulat un proiect-pilot care astăzi este generalizat la nivel național.
România are încă sate unde medicul vine o dată pe lună sau deloc, unde copiii abandonează școala pentru că nu au sprijin, iar bătrânii trăiesc izolați, fără acces la servicii sociale.
Lipsa infrastructurii, sărăcia și distanța față de centrele urbane au adâncit inegalitățile dintre mediul rural și cel urban.
În acest context, Guvernul României, prin Ministerul Muncii, a lansat un proiect național de amploare prin care urmărește reducerea excluziunii sociale și creșterea calității vieții în 2.000 de comunități rurale.
Este vorba despre un proiect european, cu o valoare totală de peste 4 miliarde de lei, care se va derula până în decembrie 2029. Este o investiție fără precedent în servicii sociale, educaționale și medicale, destinată celor 450.000 de persoane vulnerabile.
Obiectivul este clar: statul să fie prezent acolo unde nevoia este cea mai mare
Pentru implementare, vor fi formate echipe comunitare integrate, alcătuite din specialiști în asistență socială, educație și sănătate, sprijiniți de profesioniști instruiți la nivel național. Aceste echipe vor oferi servicii personalizate:
- consiliere și sprijin educațional pentru copii,
- îngrijire medicală și
- ajutor social pentru vârstnici.
În paralel, se vor amenaja centre comunitare moderne, dotate cu echipamente medicale, educaționale și IT, pentru a facilita activitatea specialiștilor și pentru a asigura servicii rapide, accesibile și de calitate.
Proiectul va crea o rețea națională de experți în incluziune socială și va consolida capacitatea administrațiilor locale de a răspunde eficient nevoilor comunității. În același timp, el va contribui la reducerea abandonului școlar, la extinderea accesului la servicii medicale primare și la îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele defavorizate.
Cred că aceasta trebuie să fie soluția la problemele comunităților vulnerabile — servicii integrate de sănătate, educație și asistență socială, pentru a readuce echitatea și demnitatea în satele românești.
În spatele cifrelor se află oameni:
- copii care vor merge la școală,
- părinți care primesc sprijin,
- bunici care nu mai sunt singuri.
Iar acest lucru, dincolo de orice raport financiar, înseamnă progres real.
Felicit primarii care s-au interesat și au aplicat pentru acest proiect.
