Dinamica salarială trebuie să fie în permanență o temă de discuție dintre Guvern, Parlament și partenerii sociali, însă aceasta trebuie să fie onestă și să pornească de la următoarele premise, pur economice, nu de la populiste ieftine:
– Ne aflăm într-o perioadă în care Guvernul trebuie să reducă rapid deficitul bugetar;
– Oare pot antreprenorii români să susțină acum o nouă majorare salarială sau ne trezim cu oameni trimiși în șomaj sau cu mai multă muncă la negru?
– Poate economia să susțină creșteri salariale făcute din pix sau vom vedea costul cu forța de muncă transferat în prețuri mai mari și într-o inflație cu 2 cifre?
– sunt voci care apreciază ca majorarea salariul minim duce și la colectarea mai multor venituri la bugetul general consolidat. Această abordare e greșită pentru că, astfel, s-ar transforma într-o taxă pe mediul economic!
Aș sublinia și faptul că o discuție exclusiv pe majorarea salariului minim este profund incorectă în raport cu profesiile superior calificate din economie și din zona publică!
Nu doar salariul minim este afectat de inflație, toți angajații, în funcție de pregătirea și experiența lor, au dreptul la o salarizare corectă.
O creștere doar a salariului minim ar conduce la o egalizare a drepturilor salariale între un angajat necalificat și un arhitect, inginer, programator, contabil etc … lucru pe care nu și l-a propus nici defunctul partid comunist.
Majorarea tuturor salariilor plecând de la majorarea salariului minim, pentru sectorul de stat este greu de suportat, iar pentru mediul de afaceri trebuie corelată cu creșterea competitivității, scrie Raluca Turcan pe Facebook
