Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, într-o conferinţă de presă la Cotroceni, în contextul refuzului cotei de refugiaţi, că ”România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, el spunând că oferta ţării noastre pentru primirea refugiaţilor este foarte generoasă. Totodată, preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări, că dacă primeşte imigranţi România nu-i primeşte ”în regim de hotel”, ci trebuie integraţi în societate, ”asumaţi, şcolarizaţi”.
”România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat şeful statului, în contextul refuzului României de a accepta cota de refugiaţi propusă de Comisia Europeană.
El a mai spus că există şi alte forme prin care statele care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea.
”Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Iohannis: Când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, trebuie integraţi în societate
Întrebat, în conferinţa de presă susţinută, luni, la Cotroceni, dacă susţine ideea ca persoanele private să găzduiască refugiaţi, şeful statului a răspuns negativ, precizând că ”foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare”.
”Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”, a spus Iohannis.
El a precizat că ”partea cu cazarea este un detaliu mai degrabă logistic”, iar importantă este integrarea lor în societate, adăugând: ”Trebuie să recunoaştem că mai avem multe de învăţat”.
Iohannis: Tematica cotelor obligatorii va dispărea, căutăm alte metode de a ne arăta solidaritatea
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat, luni, că tematica cotelor obligatorii este pe cale să dispară din discursul liderilor UE, iar România va căuta alte metode prin care să-şi arate solidaritarea, precizând că subiectul migraţiei va fi discutat inclusiv în Parlament.
„Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispare, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis.
Preşedintele a arătat că România trebuie să îşi pună „foarte serios” această problemă, a metodelor de a găsi rezolvări la criza imingranţilor, iar subiectul va fi discutat şi în CSAT, urmând să fie făcute noi precizări.
Întrebat dacă şi Parlamentul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privinţa acestui subiect, cum au indicat lideri politici precum preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Klaus Iohannis a arătat că o astfel de consultare este posibilă, „dar nu uzuală”.
„Preşedintele României nu trebuie să ceară niciun mnadat să reprezinte România în Consiliul European, dar sigur că este de dorit să se cunoască părerea nu doar a partidelor şi politicienilor, ci şi a Parlamentului şi, probabil vă aminiţi, miercuri voi merge în Parlament şi voi aborda şi această chestiune”, a precizat preşedintele.
În privinţa discuţiei telefonice avute cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Klaus Iohannis a precizat că nu s-a pus avansat în cadrul convorbirii nicio cifră privind numărul de imigranţi pe care ar trebui să-i ia România.
„Am discutat pe principii, pe abordări, pe solidaritate. În ansamblu, a fost o discuţie foarte bună cred că pentru ambele părţi”, a mai spus Iohannis.
Nu în ultimul rând, preşedintele a dat asigurări că România nu se află în acest moment în faţa ameninţării unui val de imingraţi, aşa cum se întâmplă în ţări vecine, şi nu au fost luate măsuri speciale, având în vedere că imigranţii nu văd ţara noastră ca o destinaţie.
„Acei imingraţi nu vor în România. (…) Ei vor în altă parte. România nu este în spaţiul Schengen şi atunci pentru ei suntem marginali. Nici să intre în România, nici să stea”, a punctat şeful statului.
Iohannis, despre declaraţiile cancelarului Austriei: Eu cred că a fost puţin emoţionat
Klaus Iohannis a mai fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută, luni, la Palatul Cotroceni, cum comentează declaraţiile cancelarului Austriei privind sancţionarea ţărilor care refuză cotele obligatorii, preşedintele spunând că el crede că Werner Faymann a fost ”puţin emoţionat” atunci când a făcut acele declaraţii.
”Eu cred că a fost puţin emoţionat când a făcut acele declaraţii, cu trenuri blocate la graniţă, cu gări, aflux imens de refugiaţi (…) Nu trebuie să punem pe cântarul de aur chiar toate afirmaţiile de acest tip”, a declarat Klaus Iohannis.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.
„Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie”, a avertizat cancelarul Austriei.
El a mai spus, într-un interviu acordat sâmbătă revistei germane Der Spiegel, că oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, „spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”.
De asemenea, cancelarul Austriei a criticat în termeni duri modul în care Ungaria gestionează criza imigranţilor, afirmând că măsurile luate de Guvernul Viktor Orban amintesc de perioada nazistă.
