Călătorie gastronomică în jurul
lumii continuă la „Festivalul cartofului” – Palatul Brukenthal Avrig
Cea de-a treia săptămână a „Festivalului Cartofului” la Palatul
Brukenthal din Avrig vine cu noutăți ce vor îmbogății experiența
culinară de care pot avea parte oaspeții reședinței de vară Brukenthal
ce doresc să servească masa la terasa special destinată acestei acțiuni.
Astfel, pe lângă produsele deja prezentate săptămânile trecute, în acest
sfârșit de săptămână pasionații de gastronomie bazată pe cartofi se vor
putea delecta cu alte specialități inspirate din țări străine, cu ar fi:
cartofi gratinați (Franța), cartofi in sos picant de curry cu legume
(Nepal), cartofi căliți cu ceapă in stil bavarez (Germania), cartofi
rosti cu cremă de coniac garnisit cu somon fume (Elveția), cartofi
întregi prăjiți în un cu pătrunjel din grădină (Austria). Și pentru a
desăvârși toată această bucurie gastronomică, maeștrii din bucătăria
restaurantului Palatului Brukenthal Avrig s-au pregătit așa cum se
cuvine și cu o ofertă de carne pregătită la grătar, plită sau rotisor,
toate specialitățile de cartofi putând fi adăugate unui ciolan de porc
prăjit, unui cocoșel de munte rotisat, unei bucăți de ceafă de porc ori
piept de pui gătite la plita încinsă. N-au fost uitate nici deserturile,
găluștele cu prune și sos de vanilie fiind una dintre propunerile
speciale pentru perioada următoare.
Deoarece e vremea culesului viei și a începutului transformării
strugurelui în vin, nici mustul proaspăt de struguri nu va lipsi din
oferta restaurantului.
Nu vă dezvăluim cu acest prilej toate noutățile dar vă asigurăm că, în
calitate de oaspeți ai complexului, veți avea parte și de alte surprize
plăcute.
După ce au cunoscut cartoful, europenii l-au „primit” cu mare reticență,
au acceptat cu greu introducerea sa între plantele cultivate pe scară
largă și între elementele de bază pentru alimentație. Cartoful adus de
conchistadori din America de Sud, a avut nevoie de câteva sute de ani
pentru a parcurge drumul de la un fruct „ciudat și otrăvitor” până la
alimentul considerat „pâinea săracului”.
Cercetări complexe evidențiază faptul că în anul 1776, guvernatorul
Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, introduce cartoful între plantele
cultivate pe domeniile sale de la Avrig, acestea fiind primele dovezi
referitoare la cultura cartofului în Transilvania. De altfel, la acea
vreme Brukenthal nu a făcut altceva decât să urmeze exemplul oferit și
de alte personalități europene ale vieții politice și administrative.
Mai mult, se pare că pasiunea baronului pentru botanică și speciile
considerate la acea vreme exotice, a contribuit la decizia de a aduce
cartoful în ținuturile pe care le guverna.
La începutul secolului al XIX – lea, cartoful nu mai reprezenta chiar o
necunoscută, iar oamenii importanți ai vremii au conștientizat
importanța acestuia, în mod deosebit pentru alimentație. Apar cărți în
care țăranii sunt îndemnați să cultive cartofi, preoții de rang înalt
sfătuiesc oamenii să-și îndrepte atenția spre această cultură, iar
foametea consemnată în anul 1814 determină autoritățile transilvanene să
recomande cultivarea cartofilor cu prioritate, chiar și în lipsa
animalelor de muncă.
Tot pe la începutul secolului XIX, cartoful ajunge din Transilvania în
Moldova, unde este cultivat, la începuturi, pe terenuri deținute în
arendă de un profesor francez și în Țara Românească, izvoare istorice
consemnând vânzarea cartofilor din Ardeal în piețele din jurul
Bucureștiului. Conform ro.wikipedia.org, în lucrarea „Documentele
familiei Callimachi” scrisă de istoricul Nicolae Iorga, se menționează
că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I.
Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată „Învățătură sau
povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle” (tipărită la Iași în
1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în română despre cartof.
Încet, încet, cartoful devine leguma care a învins foamea.
Cei ce doresc relații suplimentare ne pot contacta prin email, la adresa
office@palatulbrukenthalavrig.ro, sau telefonic, la numărul 0726234417.
